Boala renală cronică (BRC) apare ca urmare a unei afectări structurale sau funcționale a rinichilor. Având în vedere potențialul impact negativ asupra calității vieții pacienților, diagnosticarea rapidă și stabilirea unei abordări terapeutice consecvente sunt cruciale pentru calitatea vieții pacienților.

O caracteristică ce nu trebuie neglijată în cazul bolii renale cronice este asocierea cu mai multe posibile afecțiuni cutanate.

Cele mai des întâlnite sunt hiperpigmentarea,  leziunile la nivelul scalpului si unghiilor, pruritul uremic, xeroza, dermatoza perforantă, porfiria cutanată și fibroza sistemică nefrogenă.

 

Hiperpigmentarea  apare, alaturi de paloarea excesivă a pielii,  la aproximativ  20-50% dintre pacienți. Atunci când hiperpigmentarea se manifestă sub forma unor pete maronii pe piele, este determinată de producția crescută de melanină la nivelul melanocitelor cauzată de acumularea hormonului stimulator. Apariția unei tente gălbui a pielii se datorează acumulării carotenilor la nivel cutanat. Pe de altă parte, paloarea indică instalarea anemiei ca urmare a hemolizei crescute.

Tratamentul implica folosirea unor creme cu factor de protecție pentru a preveni  accentuarea hiperpigmentării.

 

Modificările  la nivelul scalpului și unghiilor apar la 30-50% dintre pacienți.

În cazul bolnavilor de BRC, părul devine adesea uscat iar în anumite situații pacienții se confruntă cu o  cădere difuză a părului (effluvium telogen).

La nivelul unghiilor pot să apară mai multe tipuri de modificări precum linii Mees, Muehrcke (două linii albe orizontale), Lindsay sau hemoragia de tip splinter. Unghiile Lindsay sunt caracterizate de o colorație albă în jumătatea inferioară și roz închis-maroniu în jumătatea superioară și apar la 15-20% din pacienții  BRC.

Deși nu prezintă un risc medical, pot determina un disconfort estetic pentru pacienți.

 

Pruritul renal sau uremic

Intre 20-80 % dintre pacientii cu boala renala cronică hemodializati suferă de prurit cronic, localizat sau generalizat. Pruritul este independent de vârstă, de boala renală de bază sau de tipul de dializă. Cauza pruritului uremic este multifactorială; xeroza cutanată fiind un co-factor.

Cazurile severe pot determina, pe lângă disconfort și tulburări de somn chiar anxietate ori depresie.

Tratamentul presupune aplicarea unor unguente topice cu capsaicină, substanță cu proprietăți analgezice, și pramoxină un analgezic local.

 

Xeroza definește fenomenul de uscare  a pielii ce duce la o fragilitate și o stare de disconfort . Pielea pare fie excesiv de subțire, transparentă, fină iar în alte cazuri pielea capătă un aspect aspru, făinos, solzos in zona gambelor. Xeroza cutanată este frecventă la pacienții cu boală renală cronică , afectând peste jumătate dintre aceștia (50-85%) iar scăderea nivelului de hidratare a pielii este cauzată de diminuarea activității glandelor sebacee și sudoripare.

Tratamentul presupune utilizarea unor creme hidratante care să suplinească necesarul de hidratare pentru piele.  Se vor evita băile prea dese și săpunurile care usucă pielea. Unguentele cu uree 10% și dexpantenol s-au dovedit utile în reducerea eritemului și scuamelor.

 

Dermatoza perforantă

Dermatoza perforantă sau boala Kyrle apare la 5-10% dintre pacienți, de obicei la cei cu boală renală cronică în stadiu avansat. Afecțiunea presupune degradarea epidermei și pierderea de colagen sau elastina. Ca forme de manifestare clinice se observă, la nivelul brațelor și picioarelor, papule keratotice si placi cu cruste intr-un pattern linear; pacientii asociaza prurit sever.

Tratamentul care are cele mai bune rezultate este cel pe bază de steroizi, topic sau oral, determinând o reducere semnificativă a eruptiei.

 

Porfiria cutanată tardivă

Porfiria cutanată tardivă apare mai des la pacienții hemodializați și este datorată fototoxicității induse de disfuncția renală. Boala se manifestă prin eroziuni și cruste pe mâini și brațe, mai rar pe față sau picioare. Vindecarea acestora lasă în urmă cicatrici, însoțite de hipertricoză și hiperpigmentare.

Terapia porfiriei cutanate tardive presupune, în primul rând, evitarea expunerii la soare și folosirea zilnică a cremelor de protecție solară. Pacienții trebuie să acorde atenție regimului de viață, fiind de evitat consumul de alcool și de produse care conțin fier.