Știm cu toții că fumatul crește riscul de cancer, infarct, boli pulmonare grave sau accident vascular cerebral, poate cauza probleme în sarcină și are un efect nefast asupra tenului. Datorită compușilor din fumul de țigară pielea devine mai fragilă și sensibilă la factorii din mediu: radiații ultraviolete, extreme termice, vânt etc.
Ca reper științific, fumul de țigară e un cocktail cu toxine deoarece conține peste 4000 de substanțe chimice, mai bine de 300 din acestea extrem de toxice (campioane fiind nicotina, gudronul și monoxidul de carbon) iar 43 au efect cancerigen dovedit.
Răul pe care il produce fumatul asupra pielii pare superficial in comparație cu bolile de inimă sau cancerul pulmonar, dar imbătrânirea pielii este adesea primul efect nociv vizibil al fumatului.
Vestea bună este că după renunțarea la fumat, pielea începe să se repare. Vestea proastă pentru cei care nu pot sau nu vor să se lase este că, cu cât te lași mai târziu, cu atât problemele devin mai greu de remediat.
În acest articol vei afla
- Care sunt mecanismele prin care fumul de țigară afectează pielea
- Care sunt efectele fumatului asupra pielii
- Ce se poate face pentru a reduce efectele nocive ale fumatului
Mecanismele prin care fumul de țigară afectează pielea
Mecanismele prin care fumul de țigară afectează pielea şi accelerează procesul de îmbătrânire sunt incomplet cunoscute. Ce știm până acum
- Căldura degajată de ţigară încălzește progresiv, constant și excesiv pielea.
- Fumatul accelerează degradarea fibrelor de colagen deoarece tutunul produce stres oxidativ la nivel celular.Astfel, la nivelul ţesuturilor ajunge o cantitate insuficientă de oxigen, generând ischemie vasculară. În acest proces metabolic se generează metaloproteinaze (MMP-1) şi alte enzime care degradează colagenul.
- Gudroanele din fumul inhalat provoacă degradarea fibrelor (elastoza).
- Nicotina provoacă îngustarea vaselor de sânge (vasoconstricţie) şi scade implicit fluxul de oxigen către ţesuturi, provocând ischemie.
- Fumatul întârzie migrarea keratinocitelor şi implicit vindecarea plăgilor.
Care sunt efectele fumatului asupra pielii
Cele mai importante efecte nocive la nivelul ţesutului cutanat şi al mucoaselor sunt enumerate mai jos, dar din păcate nu sunt singurele și nici nu se poate stabili o ierarhie a importanței acestora:
- Pielea unui fumătore mai ridată decât cea a unui nefumator, chiar dacă au aceeaşi vârstă. Ridurile din jurul ochiilor (“laba gâştii”) şi ridurile periorale (liniile din jurul buzelor) sunt mai multe şi mai accentuate. Apar cearcăne pigmentate, iar culoarea pielii este neuniformă, pătată, cu tente gri-gălbui şi telangiectazii (vase mici de sânge). În general, pielea feţei este mai uscată, are un aspect tern, devitalizat şi lipsit de strălucire. In fotografiile atasate sunt două surori gemene. Nu e greu de ghicit care este fumătoare.
Mai multe poze gasiti aici
- Fumatul creşte riscul de infectare a plăgilor, întârzie vindecarea rănilor, iar fumătorii au un risc mai mare de respingere a grefelor, de necrozare a ţesuturilor şi de tromboză venoasă (formarea cheagurilor de sânge).
- Fumatul face ca persoanele care au ulcer al piciorului să se vindece mai greu.
- Fumatul e asociat cu o probabilitate mai mare de apariţie sau o severitate mai mare a infecţiilor bacteriene (Staphylococcus aureus şi Streptococcus pyogenes), a infecţiilor fungice (Candida albicans), în special în cavitatea bucală şi a infecţiilor virale, în special cu papilomavirus (HPV), inclusiv a verucilor genitale. De asemenea, fumătorii au un risc mai mare de a dezvolta cancere asociate acestui virus, incluzând cancerul de col uterin, vulvar sau penian.
- Fumătorii au un risc dublu de a dezvolta un cancer de pielenumit carcinom spinocelular. Există, de asemenea, un risc crescut de leucoplazie orală (precancer) şi cancer oral (75% dintre cazurile de cancer oral şi cancer de buze apar la fumători). Renunţarea la fumat reduce riscul de apariţie a metastazelor cancerului de buze de 2-3 ori.
- Majoritatea pacienţilor cu hidradenită supurativă (HS) (abces pe piele) sunt fumători, iar aceştia fac o variantă mai severă a bolii şi răspund mai prost la opţiunile de tratament actuale.
- Riscul de a dezvolta lupus eritematos cutanat cronic(boală autoimună) este de 10 ori mai mare la fumători decât la nefumători.
- Fumătorii fac mai des afte bucale (ulceraţii în cavitatea bucală, care pot fi dureroase), lichen plan oral (leziuni albicioase la nivelul mucoasei orale), limbă păroasă (suprafaţa limbii are un aspect blănos, de culoare închisă, datorat supraaglomerării bacteriene), stomatita nicotinică (leziune a mucoasei palatine observată aproape în exclusivitate la fumători),
- Gingivita (inflamaţia gingiilor) apare mai des la fumători, iar în timp aceasta afecțiune poate duce pâna la parodontoză,
- Fumătorii fac psoriazis extins şi mai sever decât nefumatorii.
Si pe partea estetică neajunsurile cauzate de fumat nu sunt de neglijat
Fumul de tutun provoacă îngălbenirea temporară a degetelor și dinților, cu efect estetic extrem de neplăcut.
Gestul repetitiv de a trage din țigară duce în timp la alterarea trăsăturilor, la apariția în obraji a unor adâncituri specifice, iar acestea, prin repetare devin trăsături caracteristice persoanei care fumează. Musculatura buzei superioare slăbește iar aceasta devine ridată și inestetică.
Studii dermatologice au relevat faptul că femeile sunt mai sensibile decât bărbații la efectele nocive ale fumatului, în special in ceea ce priveste efectele distructive asupra tenului.
Ce se poate face pentru a reduce efectele nocive ale fumatului
Tocmai pentru că pielea este expusă mai multor toxine, este importantă igiena zilnică: curăţarea pielii de pelicula de fum, urmele de fard, celulele moarte și sebumul oxidat.
Cremele de față ar trebui sa ii furnizeze pielii antioxidanți și peptide – vitamina A pentru a accelera regenerarea celulelor pielii, vitamina C pentru a stimula producerea de colagen și vitamina E pentru a stimula repararea.
Pe timpul nopții trebuie aplicată o cremă hidratantă adecvată fiecărui tip de ten, care va acţiona în timpul somnului, când musculature e relaxată, pentru a restabili bariera cutanată.
Se recomandă tratamente de exfoliere o dată sau de două ori pe săptămână pentru a elimina celulele moarte și a stimula producția de colagen.
Revenind la faptul că principalul mecanism de atac la nivel celular este stresul oxidativ, este bine să creştem nivelul de antioxidanţi pe cale orală sau topică. Cei mai importanţi antioxidanţi sunt vitamina C şi vitamina E, seleniul, betacarotenul, flavonoidele. Aceştia se găsesc în cantităţi importante în fructe şi legume, dar şi în suplimente alimentare.
Multe femei nu vor să renunțe la fumat de teama kilogramelor în plus, intrucât fumatul inhibă pofta de mâncare dar și depozitează grăsimile consistent în jurul taliei. Cercetătorii de la Universitatea din Buffalo, SUA, au analizat legatura dintre consumul de fructe și legume si dependența de tutun. Astfel, s-a ajuns la concluzia că fructele și legumele ar putea fi de mare ajutor în timpul sevrajului. În plus, cercetătorii au mai descoperit că fumătorii care consumă fructe și legume au mai multe șanse de a se lăsa de fumat.
Daca intrati pe https://tobaccobody.fi/en/organ/the-skin-on-your-face, puteți vedea infografice cu diferențele dintre un corp fumător și unul nefumător.
Nu este niciodată prea târziu să renunțați la acest viciu
Disclaimer
Toate materialele de pe blog sunt destinate furnizării de informații celor interesați. Acestea insă nu inlocuiesc un consult medical, nu furnizează un diagnostic sau indicații de tratament. Pentru un diagnostic corect și complet al unor posibile probleme medicale, va rugăm să vă adresați unui medic înainte de a iniția orice demers terapeutic. În analiza unor aspecte legate de dermatoestetică vă recomandăm să apelați la un consult medical de specialitate.
