Clamidioza, adică infecția cu bacteria Chlamydia trachomatis, face parte din bolile cu transmitere sexuală.  Chlamydia este una dintre cele mai frecvente boli nonvirale cu transmitere sexuală. La adulți, infecția se transmite, în majoritatea cazurilor, pe cale sexuală: vaginal, oral sau anal. Un singur contact sexual neprotejat cu un partener infectat este suficient pentru transmiterea bacteriei. De asemenea, infecția cu Chlamydia se poate transmite de la mamă la făt în timpul nașterii. Mai mult, Chlamydia poate fi contactată chiar și de către o persoană care a mai fost infectată și a urmat un tratament cu succes.

Lăsată netratată, chlamydia poate determina complicații , motiv pentru care este importantă prezentarea la doctor în cazul apariției oricăror simptome.

 

 

În acest articol veți afla

Care sunt semnele și simptomele infecției cu Chlamydia

Cum se tratează infecția cu Chlamydia

 

Care sunt semnele și simptomele infecției cu Chlamydia

Elementul de risc suplimentar, care transformă infecția în una extrem de periculoasă, este faptul că   simptomele sunt absente în 75% dintre cazuri la femei și aproximativ 50% dintre cazuri la bărbați, motiv pentru care mai este numită și „infecția tăcută”. Acest aspect face dificilă depistarea timpurie a bolii, în lipsa unor consultații medicale periodice. Atunci când simptomele apar, primele manifestări apar la 10-20 de zile de la contractarea bolii. În acest context, consultul medical este vital pentru persoanele cu o viață sexuală  cu mai mulți parteneri.

 

La femei, simptomele pot include: dureri abdominale, secreții vaginale abundente, sângerări între menstre, febră, durere în timpul contactului sexual, nevoia de a urina mai des și disconfort la urinare, leziuni ale vaginului, colului uterin sau a mucoasei uterine. In cazurile de infecție cronică netratată în cazul femeilor, Chlamydia poate ascensiona catre trompele uterine determinand apariția problemelor de fertilitate.  Dintre pacientele cu cervicita in contextual infectiei cu Chlamydia 50% dezvolta endometrita si 10% salpingita. Salpingita creste riscul de infertilitate. Riscul de sterilitate creste cu 20% dupa o infectie si cu 75% dupa trei sau mai multe.

 

Prezența Chlamydiei în sarcină, în cazul în care boala este prezentă de dinainte de concepție, poate crește riscul de sarcină ectopică (extrauterină). Similar altor boli cu transmitere sexuală, chlamidioza poate induce nastere prematură datorată ruperii membranelor inainte de termen  și infectarea nou născutului. Netratată, Chlamydia poate cauza infecții ale lichidului amniotic care se transmit produsului  de conceptie astfel boala poate fi transmisă chiar și în cazul nașterii prin cezariană. In cazul transmiterii intrapartum (în timpul nașterii), aproape jumătate din nou născuti prezintă afectare oculară  (conjunctivită) in primele zile de la naștere sau dezvoltă pneumonii la câteva săptămâni de viață

 

Chlamydia trachomatis este una dintre cele mai comune cauze de uretrită la bărbați (aprox 30% din cazuri ). In multe cazuri ne confruntăm cu o uretrită mixtă dată de gonoree si chlamydia, motiv pentru care tratamentul ar trebui sa vizeze ambele infectii .  Atunci când simptomele apar,  la  1-3 săptămâni de la transmitere cuprind: senzația de arsură la urinare, scurgere galbenă sau verde din orificiul uretral, durere abdominală sau durere testiculară.

 

Complicații asociate infecției cu Chlamydia

Chlamydia trachomatis este o bacterie cu un comportament asemănător virusurilor, se dezvoltă și se multiplică numai în interiorul corpului uman. Din momentul în care a invadat o celulă, fie se multiplică și le invadează și pe celelalte, fie intră în stare latentă.

 

Infecția cu Chlamydia poate ajunge să declanșeze:

  • Boala inflamatorie pelvină- infecție a uterului și a trompelor uterine, ce determină apariția febrei sau a senzației de durere în zona pelviană.
  • Infecție în cazul nou-născuților- prin transmitere la făt în timpul nașterii, declanșând pneumonie sau infecții ale ochilor.
  • Sarcină ectopică (extrauterină) – când un ovul fertilizat se dezvoltă în afara uterului, sarcina nu poate continua și este nevoie de o intervenție chirurgicală, pentru a preveni ruperea trompei uterine și declanșarea unei hemoragii interne.
  • Infertilitate: infecțiile cu Chlamydia, chiar și cele care nu prezintă simptome, pot provoca răni sau înfundarea trompelor uterine.
  • Infecții ale prostatei (prostatită) – în cazuri rare, Chlamydia poate afecta prostata. O infecție de acest fel poate cauza durere după contact sexual, frisoane și febră, dureri la urinare și la nivelul perineului;
  • Epididimita: inflamarea epididimului sau a testiculelor, care se manifestă prin tumefierea scrotului, durere sau sângerare la urinare, scurgeri de la nivelul orificiului uretral.

 

Cum se tratează infecția cu Chlamydia

Pentru un diagnostic corect, medicul va solicita determinarile serologice (din sânge recoltat prin puncție venoasă ) ale anticorpilor specifici anti Chlamydia de tip Ig G, Ig A si Ig M.

Pentru stabilirea diagnosticului pe baza antigenului Chlamydia, este necesară prelevarea unui eșantion de urină sau recoltarea cu tampon steril a unor secretii vaginale/uretrale ale bolnavului.

Deasemenea, detectarea AND-ului bacterian cu ajutorul biologiei moleculare este cea mai eficientă metodă de diagnostic a infecției cu Chlamydia trachomatis atât în cazul bărbaților căt și a femeilor (din urina, secretie uretrala sau cervicala).
Tratamentul presupune administrarea de antibiotice,  existând si varianta administrării unei doze orale unice,  cu retestare la 3 luni pentru a evalua rezultatele medicatiei. Fiind o boală cu transmitere sexuală, tratamentul se va aplica ambilor parteneri dar reamintesc fapul că cea mai  bună metodă de prevenție este sexul protejat , folosirea prezervativului în timpul actului sexual.

De regulă, tratamentul  cu antibiotice durează 1-2 săptămâni și este  vitală respectarea recomandărilor medicului cu privire la administrarea medicației. Dacă tratamentul nu este urmat întocmai, infecția nu va fi tratată sau va reveni la scurt timp, crescând riscul de complicații. Un alt aspect important este abstinența sexuală pe toată durata tratamentului și timp de 7-10 zile după încheierea sa

Există antibiotice specifice care se pot administra pe timpul sarcinii pentru a diminua sansele de imbolnăvire a nou născutului. Nou născuții beneficiază si ei de tratament cu antibiotic însă este de preferat evitarea utilizarii tetraciclinei datorita posibilitatii aparitiei  hipoplaziei smaltului dentar si colorarea în brun a dinților de lapte.
De reținut este faptul că infecția cu Chlamydia nu creează imunitate, așadar există oricând riscul unei noi contaminări, în cazul unui comportament sexual iresponsabil.

Indiferent de tratamentul urmat, este importantă retestarea, la 2-3 săptămâni după încheierea administrării de medicamente și încă o dată la 5-6 luni distanță. Astfel, vei obține garanția că infecția a fost complet tratata.

 

Infecția cu Chlamydia poate fi prevenită. Mai jos sunt câteva recomandări pentru a preveni infectarea sau reinfectarea cu chlamydia:

  • evitarea raporturilor sexuale
  • efectuarea de controale medicale regulate.